Scrisul este un privilegiu

18 august 2015. 5 ani de la ultimul articol scris. Îmi era dor.

Scrisul este un privilegiu. O libertate. O libertate pentru care nu a trebuit să lupt, am descoperit-o și acceptat-o ca fiind un drept fundamental.

La prima vedere, acest drept nu vine cu obligații evidente. Dacă ești pasionat de un subiect îl poți exploata nelimitat în ce fel dorești.

Motivul ce m-a împins să mă întorc aici sunt persoanele care se opresc la primele 2 paragrafe când vine vorba de publicarea unui text.

Pentru că după ce realizezi valoarea unui discurs, unei păreri sau a unui simplu comentariu ar trebui să îți pui următoarele întrebări:

  • Aduc un plus prin ceea ce public?
  • Am dreptate? Și dacă da, cum pot să demonstrez?
  • Am scris corect și coerent?
  • Sunt sigur că aduc un plus la subiect prin ceea ce scriu?

Aceste filtre sunt esențiale pentru o normalitate în discurs.

Nu mă deranjează deloc persoanele care nu sunt de acord cu mine sau au teorii pe care eu nu le cred. Mă deranjează în schimb, când aceste persoane se intersectează în spații publice cu alte păreri și nu acceptă de nici un fel argumente, statistici sau păreri bine construite despre același subiect.

Culmea, cu cât subiectele sunt mai ambigue, cu atât înverșunarea crește.
Cel mai evident exemplu este religia: din aproape 8 miliarde de locuitori ai planetei, cel puțin 7 cred într-o forță superioară. Lupta unui ateu (care are argumentele științifice de partea lui) este pierdută din start.

Nu mă înțelege greșit – religia pentru mulți oameni este necesară. Ai nevoie să crezi că există ceva mai mare decât tine care te poate ajuta în momente grele sau că există un plan bine pus la punct pentru tine.

Subiectele calde acum sunt majoritatea legate de pandemie, performanțele și măsurile luate de autorități, vii, morți și Marica.

Ceea ce văd în articolele scrise de diverse publicații (exceptând propaganda rusească, care prosperă în perioada asta), în posturile oamenilor pe facebook sau în comentarii la diverse opinii, mă duce la o singură concluzie: Un om prost e un om al extremelor.

Așadar dacă ești sigur că pandemia e falsă, e o conspirație mondială, Bill Gates ne omoară și ne obligă să ne vaccinăm pentru că cipuri, sau 5G, Cabala, Marica dă gol o dată la patru ore – te rog nu mai urla și încearcă să treci tot ceea ce dorești să scrii prin filtrul de mai sus și informează-te din mai multe surse, preferabil mai credibile decât până acum.

Poza articolului – propagandă anti electrificare ale orașelor, cc. 1900. Oamenii atunci aveau mai multe scuze decât avem noi, pentru că internet.

Sursă poză: Vlad Petreanu

2 thoughts on “Scrisul este un privilegiu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: